Sunt o persoană curioasă. Da recunosc. Sunt una dintre cele care intr-o şedintă plictisitoare când toţi deja aproape că au aţipit pe scaune, la intrebarea şefului – mai sunt lucruri de clarificat? – se ridică şi răspunde: Da!
Sunt o persoana care după ce ghidul a explicat pe indelete intr-un muzeu un tablou sau o altă operă de artă, îi intersectează privirea sa ce era doar in căutare de aprobări mulţumitoare şi îl întreabă – aş dori să mai ştiu…
Da, si tot eu am fost aceea care ajungând in faţa piramidelor din Egipt a amuţit…
Cu o seară înainte după ce perindasem aproape tot centrul orasului Cairo in căutarea unui adăpost curat si ieftin – ceea ce nu a fost deloc uşor de găsit – într-un târziu ne hotărâsem să înoptăm în Hotelul Nitocrisse pe care îl pot recomanda cu mici restricţii, ieşisem intr-o fugă până la piramide. Era deja seară şi cu metroul am călătorit până la ultima staţie luând de aici un taxi până la Giza unde se află piramidele. Am ajuns prea târziu si arealul îngrădit ce adăposteşte piramidele şi sfinxul era deja închis.
La o depărtare de circa 500 metri ne urcasem pe o movilă de nisip si astfel puteam zării din depărtare cele 7 monumente. Piramida lui Mykerinos, in mijloc cea a lui Chephren in dreapta cea mai mare si mai impozantă dintre toate, piramida lui Cheops. Lângă ele 3 piramide mai mici construite pentru soţiile lor. Si in faţa lor sfinxul pe post de păzitor.
Bineinteles că nu a durat mult până ne-au descoperit nişte politişti călare pe cămile si ne-au alungat.
Nu am dormit aproape toată noaptea de nerăbdare…aveam atât de multe întrebări de pus: cine, pentru ce si mai ales cum au fost construite aceste monumente?
Si a doua zi dimineaţa stăteam aproape cu gura căscată la picioarele piramidei lui Cheops şi nu puteam scoate un cuvânt. Pentru că întrebările mele nu mai aveau nici un rost. Care muritor de rând mi-ar fi putut răspunde?
Explicaţiile unui ghid despre mărimea, greutatea si amplasementul piramidelor nu facea altceva decât sa stârnească un rând nou de întrebări. Iar eu stăteam amuţită lânga blocurile acestea imense de piatră ce se treminau undeva aproape de cer şi ştiam – doar sfinxul era cel care mi-ar fi putut răspunde… doar el era cel care păstrează taina lor de secole.
Dar privirea lui străpungea orizontul spre alte lumi si zâmbetul lui sufisant aproape ironic mă lăsa să mă simt mică si neânsemnată şi vântul îi şuiera printre buze…nu ve-ţi afla niciodată…
Te intereseaza si vrei sa afli mai mult despre locuri magice ? Citeste articolele despre cele mai misterioase locuri de pe pamant ! !