Krabi – cea mai hazlie aventură din Thailanda
Dragii mei…am sa sar peste câteva zile petrecute in nordul Thailandei ( promit să revin deoarece mai sunt muuulte de povestit ) si am să vă catapultez imediat pe malul mării in regiunea Krabi. (Vremea urâta de afara mi-a facut un dor nebun de soare si mare si cum poți ajunge cel mai usor acolo…bineinteles in gând si in amintiri ! deci pregătiți-va de o săritura…hooop…si gata aterizam cu avionul in doar 2 ore din Chiang Mai pe aeroportul din Krabi.
Am ales aceasta regiune deoarece mai fusesem in Thailanda si vizitasem deja partea de est ( Insula Koh Samui ) si acum eram curioși de regiunea din sud-vestul Thailandei…mai ales ca auzisem ca aici poți admira si cele mai frumoase apusuri de soare.
Uite, uite, o reclama a hotelului nostru in sala de așteptare din aeroport..imi atrage atenția soțul meu când sa ieșim din aeroport. Într-adevăr un perete întreg te ademenea sa-ti petreci cele mai frumoase zile la mare exact in Resortul Dusit Thani nou deschis in regiunea Klong Muang aflat la doar câțiva kilometrii departare de maiestuoasa RaiLeh sau Railay Beach –cunoscuta ca cea mai frumoasă plajă din regiunea Krabi.
Hotelul este într-adevăr poziționat pe o plaja magnifică – eu însă mă așteptam la altceva – la vile cu intrare directa in mare, când colo resortul este format din mai multe blocuri de 4 etaje. Primim o camera dubla direct la etajul 4 cu vedere la mare dar eu sunt dezamăgita. Prețul este dublu fata de hotelul din Chiang Mai însă facilitățile camerei ( mobilier, baie. terasa ) chiar daca este nou construit nu se compara cu cea din hotelul din care am plecat. Eh, dar suntem la mare si briza sărata, valurile blânde si apa extrem de curată sunt atat de multe puncte in plus așa ca nu-mi vine sa ma plâng .
Seara o petrecem făcând plimbări dea lungul plajei si dupa aceea luam masa cu picioarele direct in nisip la un barbecue unde prăjim calamari pe băț.
A doua zi amândoi eram curioși sa vedem minunata Plaja Railay si aflam ca pentru a ajunge acolo trebuie sa luam una dintre bărcile cu motor atat de tipice Thailandei.
Nu se poate ajunge pe uscat. Bărcile ancorează in portul din AoNang si pana acolo putem merge cu mașina hotelului ( contra cost bineînțeles ). Alegem aceasta metoda si ne înregistram pentru un drum dus-intors. La ora aleasa ne aștepta o limuzina in fata recepției.
O pereche mult mai tanara ca noi se urcase deja in mașina si aștepta dupa noi. Soțul meu întârzia deoarece se mai strecurase încă odată in restaurant sa “fure” niste muffins pe care sa-i ducem cu noi.
Si astfel apare cu 4 muffins cu frișca in mâini, bineinteles neîmpachetați – pe care eu nu am unde sa-i pun. Asa ca strig la el “Dui inapoi ca nu am unde sa-i pun, sau mai bine da-mi unul sa-l mânca acum si mănâncă si tu unul si celelalte doua lasă-le aici pe trotuar ca ăștia deja ne așteaptă in mașina si mi-e si jena” ( ii spun soțului pe germana / in gândul meu, sperând sa nu ne înțeleagă cumva si sa nu fie din Germania ) Phu…nu erau din Germania ! Ni se prezintă Laura si Adi – eu încă cu gura plina si mâinile pline de frișca dau sa ma înec – erau din Romania ! Ea din Buzau, el din Bucuresti. Aoleo…a trebuit însă sa ma demasc…nici nu se putea altfel. Am schimbat cateva impresii de călătorie – lor le plăcea foarte mult zona, au facut nenumărate excursii deja si astfel nu mai vin cu noi pe Railay Beach ( soțul meu i-a invitat imediat ! ) ci rămân in oraș sa facă niste cumpărături.
Ne-am despărțit in AoNang, noi luând-o către port pentru a prinde următoarea barca. Cumpăram bilete, eu încă cu zâmbetul pe buze – ce mică e lumea ! neștiind ca nu aceasta va fi experiența cea mai ciudata din aceasta zi.
Când pleacă următoarea barcă ? – întrebam la ghișeu.
Cand se aduna 8 persoane, vine raspunsul ( aceasta este capacitatea unei bărci ) si astfel suntem invitați sa luam loc la umbra unui parasol. Bărcile fac însă traseul încontinuu din ora in ora si daca nu sunt destui calatori ( jumate de ora dus – jumate intors ) . Când auzim cum ne striga:
Boat number one ! Please go ! coboram cele cateva trepte pana pe plaja si eu ma uit mirată deoarece nu vad nici un ponton de plecare. Si nici o barcă ancorata…de fapt fiind reflux apa se retrăsese mult in larg si plaja rămăsese goala pe cel puțin 50 m.
Undeva in larg se vedeau cateva bărci. Eu ma întorc la ghișeu sa mai întreb încă odată :
Where is the boat ?
In water ! You have to go there.
There is no boat ?! ii răspund eu, come and show me please !
Isi părăsește cabina si vine cu noi puțin nervoasa pana la capătul plajei:
There is your boat – please go now ! It´s waiting for you !
Ce ?! ce vrei sa-mi spui, ca barca cu care plecam se afla la circa 30 de metrii departare de țărm in mijlocul apei ?!
Si eu care ma gândisem dacă să-mi iau sau nu cu mine dresul de baie ( hotărâsem însă sa nu-l iau deoarece nu aveam chef sa ma ud ! ) ha, ha, cu pantalonii făcuți sul pana peste genunchi pornim la drum.
Apa devine din ce in ce mai adânca si pana la barca mai erau câțiva metrii buni.
Hurry, hurry ne striga barcagiul făcându-ne cu mana. Imi pun rucsacul in cap sa nu ud aparatul de fotografiat si râzând in hohote înaintez prin valuri. Ajung in apropiere de barca si apa imi ajunge la buric.
Mi-e însă egal, problema mea este ca nu reușesc să mă urc pe scara de metal ce se bălăngănea agățata de barca. Soțul meu ma impinge de jos, cineva ma trage de sus si pleosc cad in barca uda leoarcă. Alți turiști cu rucsaci imenși in spate ( cred ca ei vor rămâne pentru mai multe zile pe peninsula ) ne aștepta deja in barca. Doamne, ce aventura !
Barca pornește imediat – e un singur skipper care o manevrează si baga de la început o viteza…se pare ca are întârziere din cauza noastra. Nu e de ajuns ca sunt uda pana la buric, acum vine apa si de sus – valurile pe care le face fiind imense stropind in toate pârțile.
Ne zguduie serios o jumătate de ora si noi abia putem tine ochii deschiși pentru a putea vedea coasta stâncoasa si cele cateva mici insulițe care se ivesc ici colo din apa.
Când oprește motorul si o manevrează spre țărm ma mai liniștesc si admir plaja superba care dinspre mare pare si mai alba. Lasa barca din nou in mijlocul apei dar acum știu ce ma așteaptă si sar in apa fără sa ma schimosesc prea mult. Oricum e calda !
Vin sa va i-au peste 2 ore ne anunța skipperul si astfel pornim in descoperire…
Peninsula este cunoscuta pentru stâncile ei care sunt folosite pentru cățărări dar si pentru templul de faluși pe care eu vreau sa-l vad neaparat. Da ați citit bine ! Intr-o grota din apropiere se practica un cult al “falușilor” .
Legenda spune ca o prințesa care nu reușea sa aibă copii a venit sa se roage in aceasta grota si prompt a rămas gravida ( si eu am căscat la fel ca si voi ochii – cine știe cine se ascundea pe vremea aia in grota ) …eh, oricum …in zilele noastre femeile doritoare de copii vin si ele sa se roage la aceasta grota aducând ca ofranda cate o “p.la” sculptata in lemn.
Acum vreau sa va fac sa înțelegeți prin ce am trecut noi in aceasta zi…pe aceasta plaja se aduna de fapt tineretul iubitor de droguri si party si majoritatea celor pe care i-am întâlnit erau toropiți nu doar de la căldura. Asa ca întrebam – Do you know where is the temple of the phallus ? What you mean ? shall I show you ?…răspunsurile nu am sa vi le traduc dar vi le puteți imagina.
Am alergat ca nebunii dintr-un colt in altul ( fiecare ne trimitea in alta parte ) in căutarea templului magic si pana la urma am întrebat la un hotel daca chiar exista așa ceva.
Da, exista ! trebuia însă sa trecem pe partea cealaltă printr-o pădure plina de maimuțe ( eu a-si fi zăbovit mai mult pe acolo jucându-mă cu ele dar timpul trecea ca in zbor ).
In sfârșit l-am gasit, dar mai aveam doar o jumate de ora pana sa vina barca dupa noi…așa ca am facut doar cateva poze si am tulit-o inapoi.
Cred ca a fost mai bine așa…am scăpat “ne…” daca înțelegeți ce vreau sa spun. Ajungând inapoi in Ao Nang am luat mașina inapoi spre hotel întâlnindu-i din nou pe Laura si Adi.
Cum a fost ? ne-au întrebat …acum sper ca vor citii si ei aceste rânduri ca sa înțeleagă de ce le-am răspuns doar in cateva silabe: Foarte obscen, nu mergeți acolo !
Soarele apunea in culori de nedescris când eu aproape ca am adormit pe scaunul limuzinei care ne ducea inapoi la hotel…
Doresti sa vezi toate pozele din albumul Thailanda ? Bangkok, KohSamui, ChiangMai, Krabi, KhaoLak…
[efb_feed fanpage_url=”https://www.facebook.com/Pamidordeduca” layout=”thumbnail” image_size=”thumbnail” type=”page” post_by=”others” show_logo=”1/0″ show_like_box=”1″ links_new_tab=”0″ post_number=”1″ post_limit=”5″ cache_unit=”1″ cache_duration=”days”]
Doresti sa-ti organizam noi călătoria ? Solicita o oferta !
[ssm_form id=’2284′]
Citeste mai departe despre aventurile lui PaMi prin Thailanda…
in vizita la tribul femeilor cu gat de girafa 