Revelion la Paris

La orele de franceză ce le incepusem deja din clasa a doua visam să ajung cândva să vizitez Parisul. Să văd Turnul Eiffel, Louvre, Notre Dame, Montmartre, Sacre coer, Moulin Rouge…

Era cu doua seri inainte de revelion si hotărâsem foarte spontan impreuna cu nişte prieteni (2 fete si 3 baieti) sa facem o mica excursie si să sărbătorim revelionul la Paris.

Am ajuns dupa-masă destul de târziu. Peste zi plouase. Am parcat aproape de turnul Eiffel care voiam să-l văd mai intâi neapărat.

Paris – turnul Eiffel

Intr-o baltă de apa si noroi se oglinzea turnul si din păcate nu arăta nici pe departe atât de maiestuos cum imi imaginasem. Si pe urmat a doua dezamăgire. Tineri si naivi cum eram nu ne gandisem să rezervam un hotel dinainte aşa că am inceput sa perindăm oraşul in căutarea unei camere libere. Dar cu o zi inainte de revelion toate hotelurile orasului erau ocupate. Bineinteles că nu intrebasem la hotelurile ce străluceau in noapte ci doar la cele mai micute ce nu se zareau de pe străzile principale. Aproape toate hotelurile aveau deja la usă o tăblită pe care scria “ocupée” sau “full”. Seara se lăsa si incepuse sa tragă un vânt aspru si rece ce ne tăia răsuflarea. Si tot intrebând de la un hotel la altul ne depărtasem deja destul de mult de centru si de strazile principale.

Eram aproape disperati, când dupa un colt vedem din nou o reclama de hotel ce străpungea noaptea. La usă nu văzusem nici un semn cum că hotelul af fi plin si după cum arăta receptia nici nu putea fi prea scump.

Am intrat şi-am intrebat:

-aveti camere libere? am asteptat cu sufletul la gură răspunsul.

-Da avem! acum venea intrebarea si mai importantă

-si cit costă?

-50 de franci, ne răspunde el.

Asa de ieftin? ! ne bucuram noi, dacă impărtim pe cinci persoane sint doar 10 franci pe persoana. Abia mă abtin sa nu strig de bucurie. Trebuie insă să plătim inainte. Nu este nici o problema. Fiecare dintre noi scoate 10 franci si ii punem pe tejgea. Receptionistul ia banii si ne intreabă:

-Vreti sa urcati toti 5 deodata in camera?

-Da, raspundem noi. Ne gindeam deja că noi fetele vom dormi in pat si baietii de vor culca si ei cumva pe jos pe covor.

Receptionistul ne priveste mirat dar la urma urmei ne dă cheia si putem urca in camera.

Camera se afla la capatul culoarului. Un pat destul de incăpător si in spatele unei perdele o chiuveta si un bideu. Nici duş, nici toaleta. In rest in camera un miros ciudat de transpiratie si parfum foarte strident. Nici televizor, nici o masa, nici un scaun. Doar un pat si un bideu. Si pentru ca mirosul din camera este aproape de nesuportat deschid geamul. Direct linga geamul nostru luminile fosforescente ale hotelului – “La maison rouge ” ce demunire ciudata, mă gândesc eu…

Putin mai târziu coborâm din nou din camera si receptionistul se bucura cind ne vede. Cu un rânjet pe buze ne intreaba:

-Sânteti gata?

-Gata cu ce? intrebăm noi.

-Păi cu camera, este din nou libera? că el mai are si alti clienti care aşteaptă.

Mi se pare mie, sau este o mare neintelegere. Camera este deja plătită, noi doar voiam sa mai iesim putin in oras…

Receptionistul se uita la ceas si ne raspunde pe un ton foarte nepoliticos:

-Camera este intradevăr plătita doar că ora este deja pe trecute…

(ps. prima noapte in Paris am petrecut-o inghesuiti in maşină)

Ti-a plăcut ? Distribuie si prietenilor tăi ...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on Pinterest

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *