Texas – big fun !

Calatoria pe care am facut-o acum nu a fost planificata sa decurga in felul in care a decurs…nu am sa intru in detalii de ce, dar de data aceasta nu ne-am pregatit aproape deloc. Aterizam in Dallas  – Texas si pentru mine orasul avea doar o singura asociere ! Serialul de la ora 8 seara pe care l-am vizionat anii de zile, cu care as putea spune ca am crescut, JR si Sue Ellen, Bobby si Pamela se invarteau in gandul meu, Southfork Ranch si birourile zgarie-nori din downtown. Atat. OK- mai era si asasinarea lui J.F. Kennedy, secvente pe care nu le puteam localiza – o masina cabrio, un glont tras de la o ferastra de la etajul 6 dintr-o cladire din apropiere pe o strada care trecea pe unde ? prin centrul orasului ? Habar nu aveam. Si nici nu ma prea interesa. Southfork Ranch era deajuns !

Dallas vazut din avion se intindea pe un areal imens. Vedeam sute de casute sau mai bine zis vile majoritatea avand o piscina privata si centrul cu zeci de cladiri majoritatea cu fasade din sticla care strapungeau norii.

Din aeroport, care este situat defapt intre doua orase mari ( Dallas si Fort Worth ) a durat aproape o ora pana am ajuns la hotel. The Westin este un hotel integrat in cel mai mare Mall ( centru comercial ) din Texas. Americanii sunt fanatici in ceea ce priveste climatizarea cladirilor,dar asa ceva inca nu am mai intalnit ! In mijlocul mallului se afla un patinoar de dimensiuni olimpice cu gheata adevarata. ( oare cu ce sunt americanii mai buni in ceea ce priveste protecția mediului decat arabii care au construit o partie de schii in mallul din Dubai ? )

Afara temperaturi peste 35 de grade in interior la nivelul podelei zero grade. In aer probabil undeva pe la 17. Va spun ca am fost nevoita sa imbrac geaca si fular ( noroc ca aveam asa ceva cu mine ) altfel asi fi prins o raceala zdravana deja din primele zile.

Dallas este un oras modern si cine vrea insa sa simta adevaratul Texas, trebuie sa viziteze orasul frate Fort Worth. Aici totul este cat se poate de autentic, saloons se insira unul dupa altul si mirosul sufocant facut de taurii cu coarne imense ( longhorn ) manati de cowboys pe strazile prafuite aduc aminte de vestul salbatic si de duele cu pistolul pentru un pumn de dollari.
Exact pentru ora 2 dupa-amiaza se anuntase ca va trece o parada si astfel ne-am adunat toti turistii ( majoriatatea veniti din Europa sau Asia ) pe marginea strazii in asteptarea spectacolului.

Ne-am postat in apropiere de un gard ca in cazul in care vor venii tropaiind, invalmasindu-se pe strada ingusta sa ne putem cumva salva vietile…imi imaginam ca va fi ceva de genul tauridei din Pamplona in Spania de unde vazusem mai multe videouri cu manevre foarte riscante…Imi pusesem aparatul de fotografiat pe “sport” ca nu cumva sa pierd “momentul” cand taurii vor trece ca vantul prin fata mea. La ora 2 punct s-au deschis portile si taurii au fost manati pe strada. Eu chiar strigam la sotul meu care trecuse intretimp strada sa faca poze si din partea opusa, ca fara el ma trec fiori de groaza.

Din departare se auzeau lovituri de bici si tropaituri de copite ale cailor pe care tronau mandrii cowboy..si in spatele lor, agale, agale toropiti de soare si caldura abia ca isi miscau picioarele acesti maiestuosi tauri cu coarnele imense. M-a pufnit rasul…eu ma asteptam la un val vartej si ceea ce vedeam era slow motion…

Si totusi se merita sa veniti pana aici ..nu neaparat pentru parada , dar cu siguranta pentru cel mai bun hamburger pe care il puteti manca intr-unul dintre Saloon-urile istorice.
Exista si un fel de „walk of fame” unde au fost imortalizati cei mai buni rangeri si pistolari .

Si bineinteles si un stadion unde se tin regulat rodeuri si cea mai mare sala de dans pentru dansul tipic texan Honky Tonk.

Si dupa 3 zile de acomodare cu noul fus orar ( 7 ore diferenta ! ) si dupa ce vizitasem orasul si la periferie si in centru ne-am intrebat. Ce facem acum ? Incotro mergem ? Eu oriunde ma aflu ma trage marea ca un magnet. Are Texas coasta la ocean ? Da are – deci sus in masina si porneste la drum. Si pentru ca distantele in America sunt parca marite cu o lupa totul fiind enorm ! in comparatie cu Europa, am hotarat sa oprim undeva pe drum.

San Antonio,aflat cam la jumatatea drumului suna exotic si astfel a cazut alegerea pe el. Ah, si ce bine am facut !

Canale de apa ca in Venetia

San Antonio este un oras magnific. Uneori am tendinta sa le dau dreptate acestor americani plini de ei insisi care fac concediul doar in tara lor…pentru ca uneori ma fascineaza si pe mine acesta tara imensa care iti ofera atat de multe locuri extraordinare. Prin centrul orasului serpuieste un raulet plin de barcute care m-a dus cu gandul la Venetia…

Din cand in cand cate o terasa special amenajata unde mariachii se intrec in a fredona cantece romantice…

pentru ca da, San Antonio este unul dintre cele mai vechi orase si a ramas aproape intact de pe vremea cand aici unde acum se afla Texas era Mexico. Aici a avut loc si faimoasa batalie de la Alamo ( filmata de si cu John Wayne ).

Da, chair aici in centrul orasului se afla fortareata Alamo unde mexicanii si americanii au luptat pentru bucata de pamant numita Texas. Si cu toate ca aceasta batalie a fost castigata de mexicani, Alamo a intrat in istorie ca simbol pentru „curaj și sacrificiu în numele libertății” fiind astăzi mandria Americii si cea mai populară atracție turistică din Texas .

Intr-o mica sala de concerte canta seara de seara Peter Cetera …if you lieve me now…you’ll take away the biggest part of me…uuuuu…baby, please don´t go… imi aducea aminte din nou de copilaria si adolescenta mea.

Drumul dinspre San Antonio spre coasta oceanului duce direct la Galveston. Credeam ca va fi un fel de Miami cu hotele de lux, galagios si supraaglomerat. Dar NU. Galveston este un orasel micut. Un hotel istoric construit prin anii 30 cu un farmec aparte ne astepta direct in centrul statiunii. Un pier pe care se invartea un carusel de pe vremuri si un restaurant al lanțului de restaurante Bubba Gump Shrimp & Co. cunoscut din Filmul “Forest Gump “. Atat.

Oceanul cu valuri mici , o plaja lata dar goala. Oare unde or fi turisti? Ne bucuram pentru cateva zile de linistea acestui loc si pe urma tot pornim mai departe in cautarea de inedit spre New Orleas si plantatiile de bumbac si trestie de zahar.

Dar despre acesta vizita inedita si despre experientele facute aici va voi povestii alta data…citeste aici 

Ti-a plăcut ? Distribuie si prietenilor tăi ...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on Pinterest

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *